Conform legislației din România, persoanele cu dizabilități au dreptul să fie angajate pe piața liberă a muncii, în întreprinderi sociale de inserție sau în unități protejate autorizate. Ideal este ca un număr cât mai mare de angajatori să creeze locuri de muncă incluzive pentru persoane cu dizabilități, fie în mediul public, fie în cel privat. În realitate, vedem că multe instituții publice cu peste 50 de salariați, unde legea le obligă să aibă 4% angajate persoane cu dizabilități, nu au nici măcar o persoană angajată, iar companiile private caută să angajeze în special persoane care au capacitate maximă de muncă sau cu o formă ușoară de dizabilitate și care au ceva studii sau experiență în domeniu.
Potrivit datelor furnizate unui ziar din România de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, la 25 august 2021 în 12 dintre cele 41 de județe din România nicio instituție publică (cu cel puțin 50 de angajați) nu avea angajate persoane cu dizabilități.
Întrebarea care apare este: Ce facem cu celelalte persoane cu dizabilități, care poate nu au finalizat nici opt clase, nu au lucrat niciodată, nu au o calificare, au un cumul de probleme și au nevoie de un pachet integrat de servicii sociale, educaționale, de recuperare, calificare, angajare și job coaching?!
Pentru acestea, angajatorii potriviți ar fi întreprinderile sociale de inserție și unitățile protejate. Aceste entități ar trebui să poată oferi un cumul de servicii, pe principiul one-stop-shop și să creeze locuri de muncă de calitate, asigurând personal de suport pentru o inserție socio-profesională cât mai bună.
Dacă în întreprinderile sociale de inserție se întâmplă acest lucru, pentru că aceste entități au în primul rând o misiune socială, pentru majoritatea unităților protejate scopul este de a face profit, acestea fiind mai puțin orientate spre impact social, așa cum rezultă din analiza efectuată anual de către Observatorul de Integritate UPA dezvoltat de către ADV România. Doar acele unități protejate care au și statut de întreprindere socială de inserție, cum ar fi: UtilDeco, Ophori, Atelierul de Pânză, Ateliere fără Frontiere, Cofeels, OilRight, SQUEEZE ș.a., pe care le regăsiți în Catalogul Unităților Protejate Etice și Responsabile, au o grijă aparte să integreze persoana cu dizabilitate și din punct de vedere social și profesional.
De aceea, dacă o persoană cu dizabilitate este în căutarea unui loc de muncă și alege angajarea într-o unitate protejată, ca soluție pe termen scurt sau lung, e bine să verifice dacă acea unitate are și statut de întreprindere socială de inserție, să vadă dacă produsele și serviciile pe care le comercializează sunt chiar realizate de către persoane cu dizabilități (multe dintre ele fac intermediere de produse și servicii, încălcând legislația în vigoare), să stea de vorbă cu persoane cu dizabilități care lucrează acolo (social media poate fi un canal bun pentru a le aborda), să verifice dacă rezonează cu valorile companiei, să caute recenzii în social media cu privire la locul de muncă vizat, să adreseze întrebări la interviu cu privire la serviciile adiționale de suport de care ar putea beneficia.
Conform datelor Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, în luna mai 2023 existau 350 de unități protejate autorizate, în condițiile în care în anul 2019 erau doar 4, iar în luna mai 2022 erau autorizate 299 de unități protejate. Această evoluție demonstrează interesul crescut al societății civile, prin societățile comerciale ce s-au autorizat ca unități protejate, de a se implica în susținerea dezvoltării și integrării persoanelor cu handicap.
În aceste unități protejate erau 2.401 de persoane angajate în luna mai 2023, dintre care 1.572 de persoane cu dizabilități. Aceste unități protejate au însumat în anul 2021 o cifră de afaceri de aproximativ 48 milioane de euro. Anul următor, în 2022, cifra de afaceri a fost de 91.654.857 euro – aproape dublă!
Cu toate acestea, nu toate unitățile protejate autorizate au respectat legea pe parcursul desfășurării activității. Unele au realizat, de fapt, activități de intermediere de produse și/ sau servicii realizate de terți, iar altele au săvârșit activități care pot fi considerate fraude fiscale.
Conform art. 78, alin. 3 din Legea nr. 448/2006, „Autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre următoarele obligații:
a) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse și/ sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.”.
Excepția de la art. 78, alin. 3, lit. b) din Legea 448/2006 este prevăzută de alin. 4^2 al aceluiași articol, care stabilește următoarele: „Fac excepție de la prevederile alin. (3) lit. b) unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care pot desfășura și activități de vânzări și/ sau intermedieri, cu condiția ca minimum 75% din profitul obținut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective. Aceste unități au obligația prezentării unui raport financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile obținute prin activitatea comercială.”.
Mai mult de atât, legiuitorul a stabilit și la ce se referă această intermediere, stabilind la art. 78 alin. 4^3 din Legea nr. 448/2006 faptul că „activitățile de intermedieri prevăzute la alin. (4^2) se referă numai la produse și/ sau servicii oferite de către o altă unitate protejată autorizată potrivit dispozițiilor prezentei legi”.
Astfel, reiese clar din lege faptul că produsele și/ sau serviciile oferite de către o unitate protejată sunt foarte importante, deoarece achiziționarea acestora ajută angajatorii să utilizeze 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu dizabilități, către bugetul de stat.
De ce sunt atât de importante aceste achiziții responsabile social? Pentru că ele contribuie la crearea de locuri de muncă de calitate pentru persoanele cu dizabilități. Acele unități protejate care fac produse sau prestează servicii prin munca persoanelor cu dizabilități le ajută pe acestea să dobândească o calificare, să își crească productivitatea muncii, ca apoi să poată intra pe piața convențională a muncii.
La JobDirect – Agenție de Plasare și Asistență la Locul de Muncă a Persoanelor cu Dizabilități, ne asigurăm că fiecare persoană care apelează la noi va fi angajată în funcție de dorințele, abilitățile și potențialul unic pe care le are. Dă-ne un telefon (0757.110.246) sau scrie-ne un e-mail și haide să transformăm împreună dizabilitatea în abilitate!
Angela Achiței, antreprenor social și președinte ADV Romania Group
