Vestul ar trebui sa fie mai binevoitor fata de migranti – Estul a intrat deja in competitie pentru a i atrage. Migratia continua, chiar daca isi schimba caracteristicile. Imigratia este un subiect sensibil in vremurile bune, iar acum nici nu poate fi vorba de asa ceva. Criza economica a dezintegrat milioane de locuri de munca in tarile bogate, ceea ce inseamna ca guvernele au devenit extrem de sensibile la impactul imigratiei asupra cererii de mana de lucru indigena.
Venituri vs productivitate. Asemenea preocupari sunt ilogice, deoarece imigratia este contraciclica. Recesiunea din tarile bogate i a descurajat pe unii straini sa si mai incerce norocul. America, de pilda, asista la un declin drastic al numarului de mexicani ce incearca sa i treaca granita de sud. De asemenea, unele studii sugereaza ca amplificarea fluxurilor de emigranti este un indicator de baza in ce priveste reluarea cresterii economice. Si totusi guvernele ezita deseori sa permita accesul fluxurilor de migranti sa intre pe piata muncii. In timpul recesiunilor, tendinta lor este sa ia masuri de limitare a intrarii de noi migranti si chiar sa scape de cei deja existenti. In ultimul an, guvernul danez, cel francez si cel italian au dat peste cap zona de libera circulatie Schengen si au reintrodus controale la granite. Chiar si Australia si Canada, pioniere ale sistemului „de punctaj“ care da prioritate lucratorilor calificati, au redus numarul permiselor de munca. David Cameron, primul ministru britanic, a impus un plafon pentru cei din afara UE. Spania, Japonia si Danemarca au dus mai departe aceste masuri, pana la concluzia logica – scheme de „plata la plecare“, in care migrantii primesc diferite sume de bani ca sa se intoarca in tarile lor de origine.
Preocuparile pe tema imigratiei sunt de inteles, mai ales intr o perioada in care locurile de munca sunt greu de gasit. Sondajele din Europa si din America arata ca majoritatea localnicilor considera ca imigrantii fac mai mult rau decat bine si reduc sansele indigenilor pe piata muncii. Totusi, dovezile privind daunele produse lucratorilor locali sunt fragile. In munca sezoniera si in constructii, munca ieftina a strainilor poate scadea salariile si poate ingreuna situatia muncitorilor slab calificati, dar flexibilitatea si staruinta noilor lucratori pot impulsiona productivitatea si incuraja inovatia.
Porti deschise. Solicitarile asupra serviciilor publice pot supune unui test sever rabdarea localnicilor, mai ales cand reducerile de buget ingreuneaza functionarea acestora. In Marea Britanie, de pilda, a fost taiat un fond de urgenta dedicat depanarii autoritatilor locale ajunse in criza de finantare a serviciilor publice. Si totusi, in timp, imigrantii restituie comunitatii mai mult decat povara suplimentara pe care o stabilesc pe termen scurt asupra educatiei, sanatatii si altor bugete. Politicienii spun deseori ca doresc o dezbatere rationala despre imigratie, dar prea des incurajeaza temerile votantilor despre imigranti in loc sa incerce sa le domoleasca. Mai ales in prezent, ar trebui sa fie deosebit de precauti. Exista o concurenta tot mai mare pentru abilitatile migrantilor: Asia devine rapid noul magnet.
China, care a fost inchisa pentru forta de munca din strainatate, ofera permise de rezidenta profesionistilor, universitarilor si antreprenorilor. In 2009, Shanghai a inregistrat 100.000 de straini. Un numar similar s au stabilit in portul sudic Guangzhou, atrasi din Europa, Orientul Mijlociu si Africa. Coreea de Sud este si ea martora unei inmultiri a strainilor, din 2007 incoace, si este dornica sa atraga in special absolventi de universitati americane. Imigratia, in ansamblu, vine in ajutorul economiilor. Chiar acum, tarile bogate trebuie sa se multumeasca cu orice ajutor economic pot capata. In loc sa i trimita pe imigranti acasa, cu toate competentele, energia, ideile si dorinta lor de munca, guvernele ar trebui sa ii incurajeze sa vina. Daca n o fac ele, o vor face guvernele din alte parti.
Migratie dupa criza. Lisa Rakoczy a ajuns in nordul Londrei la mijlocul anilor 2000. Venea de la Cracovia pentru a studia engleza, sperand sa se intretina lucrand ca menajera. Lucrurile au mers bine – pana ce crahul si criza economica ce a urmat i au lovit pe clientii ei, pana atunci prosperi. Concurenta pentru un loc de munca a devenit apriga, odata ce familiile din clasa mijlocie au inceput sa cheltuiasca mai putin pe ajutor in gospodarie. O vreme, a reusit sa castige cat sa si plateasca cursurile de limba spaland toaletele din statiile de cale ferata. Apoi a ajutat o o vreme sora ei, profesoara in Polonia. Dar la sfarsitul anului trecut, Lisa a obosit dupa atatea incercari in viata ei de imigrant si a plecat acasa.
Sursa: Money.ro
