Hărțuirea la locul de muncă

Trebuie să admitem că pe piața muncii întâlnim nu doar angajați dificili ci și angajatori care din diverse motive folosesc hărțuirea angajaților. In ultima perioadă m-am confruntat cu un astfel de caz. O tânără absolventă a unei forme de învățământ superior (22 ani) a cazut victima unui angajator abuziv și autoritar care, timp de o lună și jumătate, a supus-o la diferite forme de harțuire: agresivitate verbală, intimidare prin folosirea amenințărilor, jigniri care i-au provoacat un stres emoțional puternic. „Era un mediu în care mă simțeam atacată personal, nevalorizată, indiferent ce făceam sau spuneam eram considerată incapabilă. Chiar dacă lucram peste program datorită volumului foarte mare de lucru mi se refuza plata orelor suplimentare sau posibilitatea de a-mi lua recuperare, pe motivul ca eu eram vinovată de faptul că nu îmi finalizam sarcinile în timpul programului de 8 ore.”

O astfel de experiență negativă i-au influențat modul în care privește oportunitățile profesionale  noi, și o împiedică să meargă mai departe în căutarea unui nou loc de muncă.

De ce se întâmplă așa?

Astfel de situații se întâmplă, în primul rând, datorită faptului că atunci cand oamenii merg la un interviu, au în atenție mai întâi denumirea postului, locația, responsabilitățile profesionale și salarizarea. Deși toți acești factori sunt importanți, rareori reprezintă cauza unui eșec la locul de muncă. In schimb, cele trei cauze principale sunt șeful, cultura organizațioală și faptul că funcția a fost prezentată într-o lumină falsă sau se schimbă imediat ce ați ocupat-o.

Ce puteți face?

Puteți învăța să evitați aceste probleme, făcând următoarele lucruri înainte de a accepta un loc de muncă:

  1. Feriți-vă de angajatorii care recrutează timp îndelungat personal pentru aceeași poziție! Este și cazul beneficiarei mele, care îmi spunea că la respectivul angajator nimeni nu rezistă mai mult de două luni, iar firma avea același post afișat la AJOFM de luni de zile.
  2. Evaluați cultura organizației (valorile pe care angajații le împărtășesc, felul în care oamenii comunică și ce ținută adoptă, tipuri de comportament acceptate).
  3. Evaluați locul de muncă în sine – la interviu adresați întrebări despre responsabilitățile postului, ce se așteaptă de la dvs., care sunt provocările funcției și de ce nu, de ce a plecat persoana care e fost pe aceeași poziție înaintea dvs.

In cazul în care sunteți într-o astfel de situație trebuie să știți că în Codul Penal, hărţuirea este considerată infracţiune. In plus, Legea 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, actualizată în 2016 au creat şi în România baza legislativă pentru sancţionarea hărţuirii şi discriminării la locul de muncă. Salariatul hărţuit poate face dovada prin diverse mijloace de probă acceptate de legislaţia în vigoare, cum ar fi: fotografii, declaraţii, înscrisuri, filmări audio-video, email-uri care conţin injurii sau umiliri etc. şi se poate adresa mai multor autorităţi: Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de sanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), instanţelor judecătoreşti sau Centrelor Anti-Mobbing.

Noutati

Lasă un răspuns