De ce nu găsim angajați?

In ultima perioadă primim, tot mai des, la Agenție, solicitări de la firme din Iași (din industria confecțiilor și restaurante) care doresc să angajeze personal în domeniu. Singurele lor cerințe de la viitorii angajați sunt seriozitatea și dorința de muncă, fiind dispuși să asigure calificarea la locul de muncă, salarii care pornesc de la 1200 lei și alte facilități, precum bonuri de masă sau decontul transportului. Cu toate astea, fie nu sunt doritori, fie candidații renunță la doar câteva zile după ce încep lucrul.

La Bursa Locurilor de Muncă organizată la Iași în luna aprilie 2017, am avut ocazia să discut cu câteva dintre puținele persoane prezente la târg (în afara persoanelor cu venit minim garantat obligate să vină la eveniment pentru a-și găsi un loc de muncă) și mi-au spus: “Cu 12 milioane nu îți convine să te duci la muncă. Eu aș vrea tot pe meseria asta pe care o am, diplomă de lăcătuș, un salariu măcar de 18 milioane” sau “Am căutat un loc de muncă, dar salariul era foarte mic. – Ați preferat să primiți ajutor social. Păi, da, că altă posibilitate nu am avut.”

Conform statisticilor, peste 77 la sută dintre șomeri provin din mediul rural, iar mulţi dintre ei preferă să stea acasă şi să primească ajutor de la stat. La polul opus se află persoanele din mediul urban cu vârste de peste 45-50 de ani, care ar accepta orice loc de muncă, dar nu reușesc să se angajeze“Nu găsesc, la vârsta mea, 50 de ani, nu mă primește nimeni, spune că am păr alb în cap. Unde să mă duc, nu găsesc nicăieri. Și ca muncitor necalificat m-aș duce.”

Conform unui studiu realizat de către ManpowerGroup în rândul angajatorilor, în perioada 2016-2017, 72% dintre angajatorii chestionați au declarat că întâmpină dificultăți la ocuparea posturilor vacante, față de 61% în 2015.

La nivel global, 40% dintre angajatori au declarat că întâmpină dificultăți, cea mai ridicată pondere din 2007 până în prezent. Țările cu cele mai răspândite dificultăți sunt Japonia (86%) și Taiwan (73%), urmate de România (72%).

„Deficitul de talente raportat de angajatorii români a ajuns la o extindere fără precedent în istoria studiului din România, ponderea celor care întâmpină dificultăți fiind dublă față de media europeană. În contextul unor intenții de angajare favorabile, care în 2016 / 2017 și-au atins și depășit deja nivelul istoric de optimism, competiția pentru competențele de care angajatorii au nevoie va deveni din ce în ce mai acerbă”, spune Corina-Bianca Gonteanu, director strategic de marketing pentru Europa în cadrul ManpowerGroup.

La fel ca în ultimele trei ediții ale studiului (2012 -2015), posturile cele mai dificil de ocupat sunt cele de meseriași calificați, urmate de muncitori, ingineri și operatori producție/ operatori CNC.  În topul posturilor dificil de ocupat se regăsesc și șoferii (locul 5), personalul pentru hoteluri și restaurante (locul 6) și personalul de vânzări (deopotrivă reprezentanți, locul 8 și manageri, locul 10), dar și personalul contabil-financiar (locul 9). Personalul IT, atât programatori și dezvoltatori, cât și administratori și manageri, este pe locul 7 în topul dificultăților, în scădere față de locul 5 ocupat în ediția anterioară a studiului.

Cauzele crizei de angajați

Angajatorii consideră că principalul motiv pentru care ocuparea acestor posturi vacante prezintă dificultăți este lipsa candidaților disponibili, altfel spus numărul redus de candidați, identificat drept cauză a deficitului de 35% dintre angajatori. 21% spun că este vorba de lipsa competențelor specifice rolului (hard skills), iar 18% menționează lipsa de experiență practică.

Angajatorii români iau măsuri pentru a contracara deficitul de talente. O bună parte își extind oferta, 52% oferind beneficii și avantaje suplimentare candidaților, iar 48% oferind pachete salariale mai mari, iar peste jumătate investesc în formarea și dezvoltarea personalului existent (51%), aproximativ aceeași pondere ca media globală (53%) care a evoluat de la 1 din 5 angajatori în 2015, la 1 din 2 în actuala ediție a studiului. (sursa Business Cover – autor Razvan Zamfir)

Totuşi, dintr-o populaţie de circa 20 de milioane de locuitori din care 8,9 mi­li­oane sunt persoane apte de muncă, doar 6 milioane au statut de angajat (inclusiv cei angajaţi fără forme legale), restul fiind muncitori în agricultura de subzistenţă, freelanceri, şomeri sau persoane care nu fac eforturi pentru a se angaja. Cei care nu sunt an­gajaţi şi care lucrează în agricultură, de exemplu, se angajează periodic în fabrici, dar renunţă la job pe perioada verii pentru a munci pământul sau pentru că merg să lucreze în agricultură în străi­nă­tate timp de câteva luni, spun angajatorii.

România a rămas fără suficientă forţă de muncă disponibilă după ce în ultimii ani au plecat la muncă în străinătate peste 2,4 milioane de români apţi de muncă, pentru a câştiga salarii de 5 ori mai mari sau pentru că nu îşi găseau un loc de muncă în oraşul sau în satul în care locuiau. Cu un salariu me­diu de 511  euro pe lună (martie 2017), în Ro­mânia există aproape cele mai mici salarii din Uniunea Europeană (doar în Bulgaria salariile sunt mai mici), de aceea şansele de atragere a forţei de muncă din alte state ale UE sunt limitate.

Noutati

Lasă un răspuns